Brandewijn [RO]

Este printre noi din cele mai vechi timpuri. A fost subiect de discuţie la foarte multe dineuri oficiale însă a ajuns să fie cunoscut de mase abia după ce călugării olandezi l-au introdus la scară largă.

În secolul 15, în plină expansiune, Olanda reuşea să facă comerţ pe mare cu cele mai avute popoare ale vremii respective iar printre altele era mare consumatoare de vinuri franţuzeşti. “La Rochelle” era cel mai potrivit loc pentru a găsi aceste vinuri însă de multe ori, drumul spre casă era mai lung şi de cele mai multe ori, vinurile ajungeau la destinaţie deteriorate. Pentru a evita acest lucru, transportatorii s-au gândit la o soluţie şi au ales calea distilării, unul dintre cele mai vechi procese de separare a alcool-ului. În felul acesta, vinul nu mai ajungea să fie stricat, spaţiul ocupat pe navă era mai mic (era nevoie de aproximativ 9 L de vin pentru a produce 1 L de alcool) iar ei aveau o băutură nouă ce era gata să fie descoperită. I-au pus numele “brandewijn”, adică “vin ars” iar mai târziu englezii au decis să îl scurteze la “brandy”, termen care este folosit şi astăzi.

Deşi foarte multă lume îl confundă cu “vărul” său îndepărtat, Cognac-ul, în realitate sunt două distilate diferite.

Cognac-ul este distilat din vin alb produs din 3 tipuri de struguri din regiunea Cognac, Franţa iar brandy-ul poate fi distilat oriunde în lume, fiind produs din struguri, fructe sau tescovină.

Există foarte multe brandy-uri produse din struguri, cele mai populare fiind Armagnac-ul din Franţa şi Brandy de Jerez din Spania.

În ceea ce priveşte distilatele produse din fructe, aici avem o întreagă varietate de brandy-uri. Aproape fiecare ţară are băutura sa specifică, printre care şi România care este o oficial o ţară producătoare de  ţuica. Deşi majoritatea ar crede că şi palinka face parte din repertoriul nostru, din păcate în 2005 Uniunea Europeană a hotărât că palinka aparţine Ungariei şi a câtorva zone limitrofe care se supun anumitor reglementări date de către statul maghiar.

Tescovina este ceea ce rămâne după procesul de vinificare al strugurilor, “resturile” de ciorchini care nu sunt aruncate ci distilate pentru a obţine un brandy nou. Cele mai cunoscute sunt grappa în Italia şi Marc în Franţa. Când vine vorba de ţara noastră, distilatul de tescovină poarte mai multe nume, printre care: boştină, comoviţă, tescovină, prăştină, mălată, scroboteală, voscă, rachiu de boască.

Ca şi mod de servire, unele tipuri de brandy se pot servi bine răcite (cele din fructe şi tescovină) sau în pahare de cognac pre-încălzite (cele din struguri). Unele dintre ele se pretează chiar şi la mixuri sau cocktail-uri, drept pentru care o să vă las mai jos o reţetă pe care puteţi să o încercaţi în barul vostru preferat de Halloween:

Into the woods

Pahar: collins, plin cu gheaţă cuburi

Decor: evantai de pere & banană

Metodă: shake (agitare energică)

Ingrediente:

40 ml Brandy [vă las pe voi să alegeţi]

10 ml Lichior de banane [Recomand Bols]

15 ml Sirop de dovleac [Recomand 1883]

15 ml suc proaspăt de lămâie

60 ml nectar de pere

Spor la (de)gustat,

Mihai